Baby *

E o dimineata racoroasa de iarna.
In camera fetei lumina inca nu patrunsese, iar ea dormea linistita in patutul ei pufos. El?! Despre el nu stim inca nimic…Ceasul a speriat-o pe fata, desteptand-o. Avea o zi grea la liceu si mult de invatat, dar lenea se instalase in persoana ei mai mult ca niciodata. Se ridica, deschide calculatorul si incepe sa vorbeasca cu cea mai buna amica a ei. Vorbeau despre un coleg de liceu pe care fata il zarise cu ceva timp in urma. Prietena ei i-a facut rost de id-ul lui, iar fata i-a dat add de indata. In tot acest timp despre el nu stim nimic…probabil dormea linistit in camera lui. Nu dupa mult timp baiatul si-a facut aparitia pe mess. S-au bagat in seama si au inceput sa se cunoasca putin. A venit timpul sa plece la liceu. Desi s-au zarit, rusinea nu i-a lasat sa se salute. Ea avea prieten, lucru care o impiedica sa mai vorbeasca cu el. Timpul a trecut, a venit ziua ei, dar el nu isi mai amintea probabil nici un amanunt referitor la fata. Timpul iar nu le-a fost prieten si a trecut fara ca ei sa simta. A venit ziua lui, lucru pe care fata nu l-a putut uita, asa ca i-a urat un sincer “La multi ani!”, uimindu-l pe baiat care acum se simtea prost pentru ca el uitase de ziua ei. Au inceput sa vorbeasca pe zi ce trece mai mult, incepand astfel sa se cunoasca din ce in ce mai mult. Desi vorbeau pe mess si prin SMS-uri destul de mult, la liceu deabia isi adresau un “buna” cu un zambet usor in coltul gurii. Dupa cateva zile au hotarat sa se intalneasca in oras, dar de data aceasta destinul nu a fost de partea lor, intervenind ceva destul de important din partea baiatului in ultimul moment. Dar ei nu s-au dat batuti din pricina acestui lucru, iar intr-o seara, cand ieseau de la liceu au mers impreuna spre casa. Emotiile fetei erau din ce in ce mai multe, dar aceasta nu le arata. Probabil aceleasi sentimente il treceau si pe baiat, care totusi si-a calcat rusinea in picioare si a luat-o in brate. Inima ei parca vroia sa-i iasa din piept. A lui?! Probabil nici eu nu-si gasea locul. Ajunsi la gara ( locul in care trebuiau sa se desparta), privirile lor timide deabia se imbratisau. El o stranse in brate, iar ea puse capul pe pieptul lui, confirmandu-si astfel ca nici inima lui nu era tocmai linistita. Grabiti de circumstante isi iau “la revedere” printr-un prim sarut, spre uimirea prietenilor lor.
De la acel sarut a inceput frumoasa lor poveste de dragoste, o dragoste infantila si timida, o dragoste dintre doi copii. Multi dintre voi probabil vor spune ca e o simpla prietenie, bazata pe atractie fizica, ca in cele mai multe dintre cazuri, dar nu…nu este nicidecum asa…idila lor este una speciala…ei realizand ca sentimentele lor se aprofundeaza pe zi ce trece mai mult. A trecut deja o luna, o luna in care el a facut-o sa rada chiar si atunci cand fata nu vroia sau nu putea, o luna in care au trecut impreuna peste tot, o luna in care au impartit la doi si bune si rele.
Povestea lor va continua la fel, sau poate mai frumos, ca pana acum, acest lucru dovedind inca o data ca iubirea este singurul lucru care impartit la doi se inmulteste.