Curcubeu *

Avea sa aiba loc o adevarata dezlantuire a cerului. Nori negri isi facusera aparitia pe cerului orasului adormit. Totul era intunecat, ici colo cate 2 tineri tinandu-se de mana, mergand usor pe strazile pustii. Noi eram pe o banca, facandu'ne vise mii si declarandu'ne iubire. A inceput sa ploua, incet, stropi marunti de apa racoreau pamantul. A tinut asa cateva minute, dupa care soarele a incercat sa'si faca aparitia, sa scoata lumea din case. A reusit, cu cativa dintre noi mai indrazneti de fel. Mi'am luat iubitul de mana si am coborat trepta dupa treapta in dorinta de a ajunge pe plaja, care se golise in mai putin de 5 minute, dar dorinta noastra a fost spulberata de un loc mai..linistit, bun de poze si de dulcegarii, asa ca ne'am oprit acolo (si bine am facut). Nu dupa mult timp ne hotaram sa plecam pentru ca ploaia avea sa nu fie chiar prietenoasa cu noi. Nici 30 de secunde nu au trecut de la decizia noastra de a pleca, ca cerul s'a dezlantuit, o furtuna avea sa distruga frumoasa noastra aniversare de 5 luni, o furtuna care a luat pe sus perne, umbrele si muuuult nisip. Aveam nisip pana si in chiloti, in sosoni nici nu mai spunem. Am urcat repede, cu intentia de a ne indrepta spre parc, vestitul parc al statuii. Vantul mai avea putin si ma lua pe sus, noroc ca era el langa mine si avea grija sa nu "zbor" in adevaratul sens al cuvantului. Am traversat marele bulevard cu acelasi gand de a ajunge in parc. Ajungi in sfarsit la intrare, iubitul meu ma opreste din vorbit si'mi zice: Iubito, uite curcubeeeuuuul. Da, chiar era un curcubeu superb. A fost cel mai frumos curcubeu pe care l'am vazut in viata mea. Am simtit cum cineva acolo sus ne arata cat de mult ne iubeste, daruindu'ne drept cadou la implinirea celor 5 luni ale relatiei noastre acest minunat curcubeu. Am stat asa, imbratisati pana ce culorile curcubeului s'au evaporat in griul cerului.


Noi compunem cu calcaiele o muzica ce influenteaza cerul.