Dragul meu,

M'am hotarat sa'ti scriu, sper sa citesti si tu asta. Stii zilele astea m'am tot gandit la noi, da.. la "noi"'ul ala de acum ceva timp, la acel "noi" impreuna de mana prin oras. Nu stiu, defapt nu cred ca iti vor ajunge la suflet cuvintele mele, dar macar asa iti pot spune si eu cate ceva.
Am promis ca nu mai plang pentru nimeni...pentru tine am plans. De ce? Pentru ca priveam pozele cu noi doi sarutandu'ne, imbratisandu'ne..eram fericiti...si pur si simplu nu pot sa opresc lacrimile cand vreau. Mi'am adus aminte toate clipele petrecute impreuna, prima intalnire, primul sarut cu peripetii, prima intalnire cu mama ta, prima seara impreuna, prima tigara rupta, cand ne alintam in vazul lumii si toti ne zambeau. Clipele astea nu mi le pot scoate din minte nici daca vreau. Mi'am dat seama, poate cam tarziu, cat de mult insemni pentru mine, iar din ziua in care te'am intalnit pe tine cifra aceia ghinionista imi poarta noroc.
Acum esti fericit, o ai pe ea, o iubesti, te iubeste, totul e roz in paradisul vostru, dar cu al meu cum ramane? Nu, eu nu am paradis fara tine si nici macar nu vreau. Mai tii minte cand visam impreuna? Cand ne faceam planuri mari, cand viata era doar o simpla piesa de teatru iar noi o modelam dupa propriul nostru scenariu? Ce simplu era..Mai ti minte? Ce proasta sunt, normal ca nu..Acum iti faci planuri de viitor cu ea, iar eu din personaj principal, scenarist si regizor, am ajuns un simplu actor care isi joaca timid rolul si nu intervine in scenariul vietii.
Sper sa citesti macar ce am scris si sa'ti dai seama ca imi lipsesti.
Fi fericit dragul meu si ai grija de tine....si de ea.

Imbratisari,
piticul.


P.S. "Sa facem din iarna vara, dragul meu, sa ne iubim acum si mereu."