Suflet pereche, unde-mi esti?

Ma simt destul de prost, poate e din cauza la raceala, poate e din cauza ta, sau poate e din cu totul si cu totul alta cauza. Nici eu nu stiu... Cert e ca ma simt al naibii de ciudat. Vad pe strada cupluri fericite care se tin de mana si care radiaza de fericire, care doar cu un zambet iti insenineaza ziua.. si stau si ma gandesc..dar eu de ce nu am? eu de ce nu merit asa ceva? ce am facut eu atat de rau?... Vreau afectiune si vreau ca aceasta sa vina de la un baiat care, doar daca ma tine de mana sa ma faca sa vibrez si sa ma inrosesc. Vreau sa fie acel baiat simplu, impunator, timid, acel baiat care sa ma duca pe cele mai inalte culmi ale fericirii, acel baiat care sa se uite in ochii mei si sa'mi vada sufletul si sa vada cam cate din bataile inimii mele sunt pentru el. Acel baiat care atunci cand ma tine in brate sa ma faca sa ma simt protejata si sa simt ca nimic nu mai conteaza, decat noi. Sa fie persoana care sa ma pupe pe frunte, care sa ma cunoasca atat de bine incat sa stie ce agreez si ce nu, care sa nu'i pese de absolut nimeni si nimic atunci cand iese cu mine, care sa fie dispus sa iasa in oras la ora 7 dimineata doar ca sa ne bem cafeaua impreuna.
Probabil ca vreau prea mult, dar totusi sper sa existe si "sfuletul meu pereche" si sper sa mi se arate cat mai repede.

Grija de voi, ca eu de mine nu stiu cata voi mai putea avea! Hugs.