M'am ratacit pentru a mia oara printre milioanele de ganduri ce'mi omoara sufletul cu fiecare secunda ce trece. Nimeni nu intelege, nimeni nu crede, nimeni nu stie, iar eu.. eu privesc lumea prin ochelarii unui orb. Ticaitul ceasului ma ameteste, iar zambetul lui pictat in mintea mea ma omoara incet.
Stau cu ochii atintiti spre nicaieri si tresar doar cand simt miros de portocale. S'a facut ceaiul. Il iau si incep sa'l beau. E pentru prima oara cand nu'l indulcesc. Nu mai am nevoie nici de zahar, nici de miere, nici de orice alt indulcitor, ci doar de privirea lui calda si zambetul minunat.
Am obosit. M'am gandit la el toata ziua. Am obosit. Ia'mi gandurile si arunca'mi'le'n mare.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu